Tears of an Angel ...

“Ganduri neasternute. Ganduri inintelese. Ganduri ascunse, toate sunt SOPATE INFUNDATE neauzite de nimeni.”

Viata nu e intotdeauna atat de usoara precum noi presupunem, dar nici grea. Poate ca noi o complicam, sau poate asa e sa fie. NU stie nimeni …

Stau cu creionul in mana, sprijinit de foaia alba…Degetele-mi sunt prea moi si tremurande…Degeaba.
Incerc sa-mi ascult inima, sa intru in ritmul ei…Incerc sa ii deslusesc placutele murmure…Nu inteleg mai nimic si imi vine sa plang…Parca sunt soapte din alta lume, soapte de ingeri, si nu imi e ingaduit, înca, sa le înteleg. Sunt puternica, i-am promis!

Am pierdut multe de-a lungul timpului. La ce bun ca ai bani, daca nu esti inconjurat de cei dragi?

.

.

.

« Ridica ochii spre cer si imbartiseaza apusul. Intinde mainile sa prinzi norisori pufosi si sa-ti clatesc fata cu razele lor. Strange la piept aerul si ma vei simti.

Eu sunt in el. Te imbartisez. Te iubesc!

Zambeste pomilor si fa cu mana turturelelor. Nu te ferii de brizele de vant mai puternice, ca sunt eu. Incerc sa te ating, sa ajung la tine. Dar tu te temi de intuneric.

Nu-i nimic, ii voi spune » Lunii« sa te vegheze. Vezi steaua aia? Sunt tot eu. Pretutindeni. Eu sunt ploaie si fulg de zapada. Eu sunt in fiecare lacrima de-a ta. Nu ma vezi, dar ma poti simti cu sufletul. Nu ma arunca. Doar gandeste-te.

Acum nu plange! Nu m-ai piedut. Sunt tot aici. Langa. Ma doare ca nu ma vezi, dar ma bucur ca stii.

Si eu te iubesc, draga mea prietena.

NU te voi uite. Imi e imposibil.

Cu drag, a ta pentru totdeauna,

Eveleen. »

.

.

.

Ea mi-a spus astea inainte de …. (oftat)

Ea…

Ei bine ea… ea …

Nu mai e. S-a inaltat la ceruri . E acolo, sus.

Si ne priveste.

(oftat)

Semnat, Mellody.

I

____________________________________________________________

Nota lasata de Mellody

Tinerete, tinerete, tinerete… Anii de aur … ani pe care ii irosim. Orcum nu regret. Nu regret nimic. Poate doar ca intotdeauna ma indoiam de tine, Evee…

“Noi nu suntem nascuti de timp, ci de vesnicie. Desi traim o vreme imbracati de lumea aceasta, ni se intampla ades ca fratele Vis si sora Moarte sa ne dea tarcoale si sa ne despice faptura in doua. Atunci scapam din chingile lumii vazute si ne trezim intr-un alt fel de a fi si-a cunoaste”

Stergeti lacrimile din coltul ochiilor si zambeste. Asa am facut si eu cu doar cateva zile inainte de marea trecere. Trecere ce m-a marcat , ce m-a facut sa te pierd. Traieste fiecare clipa la maxim, cum am facut si eu timp indelungat. Inca nu-mi vine sa cred, ca timpul, prietenul meu, m-a parasit. Degeaba ratacesc cautandu-l, tu ai disparut. Nu ma mai poate ajuta .

A trecut un an. Un an de cand te tot strig neincetat si nu-mi raspunde decat o adiere slaba de vant. Un an de cand intind bratele dupa tine si nu strang la piept decat un tablou cu poza ta. Un an de cand privesc spre cer plangand si nu zaresc decat stralucirea unei stele ce vegheaza asupare mea si alui Summ … Un an blestemat, ce m-a facut zilnic sa-mi doresc sa fi fost eu in locul tau. Un an plin de suspine si amintiri desarte pe care doar cu Luna si Soare le mai impart acum. Un an de singuratate. Un an … Un an … Un singur an. Si ma intreb cati or m-ai trece ? Cat oi mai ratacii de una singura. Cat ?

Un an … si inca te simt aproape.

Esti pretutindeni si peste tot … Dar ne e un cumplit dor de tine si imbratisarea ta.

Intoarce-te acasa …

Te iubesc !!!

- Pagini din Jurnalul lui Eveleen Alexie Reiner -

“Cu cât sunt mai departe senimentele pe care încercăm să le înăbuşim şi să le dăm uitării, cu atât sunt mai aproape de inimă.”

Bunaaaaaaaaaaaaa “jurnalule” ,

Te-am ignorat pentru o perioada indelungata de timp si-mi cer iertare. Nu-ti incep cu scuze patetice ca-ntotdeauna pentru ca nu-s plauzibile de data asta. Absolut deloc. Poate doar imi era teama, cum imi este si acum, sa-mi dau frau liber gandurilor ascunse. Ma tem ca se vor razvati impotriva mea. Ma tem … Dar ce mai conteaza acum? Ia-ta-ma aici: tinand strans stiloul in mana.

Probabil acum te intrebi cum sunt . Ei bine, eu sunt … okay … cred … sper cel putin. Degeaba-mi plec acum privirea, degeaba, au revenit. Au revenit si nu singure, ci impreuna cu regretele si durerea. Au revenit. Amintirile … si odata cu ele, si El .

Ahh … de ce nu mai pot rade de fiecare data cand intru in aceasta casa ? De ce ? De ce trebuie sa-mi amintesc totul si orice urma de zambet sau bucurie, sa dispara. Simt ca traiesc o viata dubla, una in care sunt eu cea vesela si una plina de suspine. M-am saturat de secrete. Mi-as dori sa le impartasec si lor aceasta poveste, insa deja stiu ce mi-ar spune, asa ca ma conformez asteptand. Asteptand imposibilul. Poate timpul mi-l va aduce inapoi.

M-am ridicat agale de pe scaunul care devenise martor a tot ce scrisesem si m-am indreptat spre pian. Ma simteam staniu stand langa el. Imi amintea de o perioada, imi amintea de catecele lui si de EL… Am inchis ochii pentru cateva secunde si am lasat gandurile sa-mi reaminteasca una din melodiile lui preferate. O auzeam perfect. Atat de bine incat eram confuza. Confuza de prezenta lui in capul meu.

>>amintire<<

- “Ce-ar fi sa-ti cant ceva? M-a intrebat el ridicand din spranceana si zambindu-mi mandru.

- Ce-ar fi sa incetezi sa te mai dai mare? I-am replicat taios facand aceleasi gesturi ca si el.

Ma privi pe furis timp indelungat, isi trosnii degetele-i lungi ca si un maestru si-si intinse mainile spre clape, atingandu-le usor fara a scoate niciun sunet. Isi indrepta privirea spre pian si inchise ochii. Cand am auzit primele note, mi-am ciulit urechile, am deschis ochii larg si mi-am plimbat privirea pe mainile lui delicate. Totul suna linistit si perfect, dar oricat ma chinuiam sa ghicesc compozitorul, niciodata nu-l nimeream pe cel al carui stil se apropia de aceasta melodie. Ritmul slab, deconectatde exterior si plin de sentimente ma acapara si pe mine.

Am simtit cum se acumuleaza in mine o energie puternica ce crestea neincetat si apoi cum tot corpul meu se relaxeaza si se umple de minunatele sunete ale pianului. Am zambit si mi-am inchis ochii pentru o clipa, respirand adanc, apoi i-am deschis si l-am privit pe El, cum se juca linistit si profesionist cu clapele. Sunetele erau atat de profunde si tulburatoare incat puteam sa jur ca in fata ochilor mei se desfasoara o adevarat poveste de dragoste … imposibila .El zambea amar in timp ce canta, parca incercand sa se elibere de toate grijile ingramadite in suflet. S-a uitat la un moment dat la mine si am simtit cum ma inrosesc si zambetul meu deveni si mai mare. Dar acel moment s-a scurs repede, desi roseata inobservabila era inca prezenta. Notele inalte si dure din final imi transformara inima intr-o piatra de marimea unul pumn, conectata de realitea cruda care ma smulgea din acel vis perfect plin de sunete de pian.

El s-a ridicat incet, a zambit trist si s-a asezat pe patul din coltul camerei cu mainile la ceafa, oftand din greu. Initial am crezut ca eu gresisem cu ceva pe toata durata cantecului, insa linistea stanjenitoare nu dadea asta de inteles. L-am mai privit o data din departare, dupa care i-am imitat gesturile, asezandu-ma langa el, insa sprijinita in maini. Eram pe cale sa rup tacea sinistra cand:

- Stii, imi place de cele mai multe ori sa stau asa si sa privesc tavanul ori de cate ori simt ca nu pot face fata avalansei de sentimente.

- Daaaa… e un .. tavan alb si … dar el parea ca nu m-a auzit deoarece a continuat cu o voce joasa.

- Predau armele mult prea usor in fata lor, iar Pianul nu ma ajuta deloc. Vreau sa ma eliberez de aceea apelez la muzica, dar de fapt nu fac altceva decat sa ingrop tot mai adanc in suflet toate aceste amintiri.

- Melodia asta, am continuat eu dupa acteva momente de liniste, a fost incarcata de foarte multe stari si … nu am reusit inca sa o recunsc! Sa fie Johann Strauss, stilul este asemanator, insa …

- Nu, nu este Strauss sau alt compozitor celebru! Chicoti el ridicandu-se in sezut.

- Aaa … Atunci… Tu ai compus-o ? am strigat mandra si uimita

- Ehee, bun venit in lumea mea abstracta unde nimic nu-i concret si la locul lui!

- Wow, ar trebui sa ma inveti si pe mine!

- Hmmm… ma tem ca nu ai bani indeajuns pentru astfel de cursuri! Spuse facand semn cu mainile spre el si spre pian intr-un mod haios .

- Ingamfatule! Am raspuns ofensata si indreptandu-ma grabita spre pian.

Nu vroiam sa-l las sa castige atat de usor. Asa ca dupa ce m-am instalat pe tamburel, am inceput sa apas pe clape cu o precizie exacta.Nu eram foarte buna insa catusi de putin ma pricepeam. Melodia nu suna la fel de profund ca a lui, dar ma multumeam ca-i captivasem intreaga atentie.

- Hei! Nu mi-ai spus ca stii sa canti la pian! A marturisit el surprins

- Nu ma subestima! Inca nu ma cunosti! I-am facut usor cu ochiul dupa care m-am ridicat pentru a-l lasa pe el sa-mi explice .”

>>sfarsit<<

Aceea a fost a II-a noastra intalnire, dupa ce ne-am imprietenit prin intermediul lui Ashley, sora lui mai micuta. Aceea a fost prima mea lectie de pian pe care el mi-a predat-o. Aceea a fost si va ramane melodia noastra.

Notele PIANULUI nu ma mai ajuta de data asta. Ci ma ranaesc. Dar eu continui sa le ascult. Continui sa cant si eu la pian. Continui sa-mi amintesc. Cu fiecare clapa pe care o apas parca ma apropi de El. Parca-i vad chipul, insa in ceata. Si cum melodia se finalizeaza, il vad parasind incaperea mandru si parca indemnandu-ma la inca o melodie. Insa, degetele-mi obosite refuza sa mai danseze si astfel, El dispare … din nou.

Ahhh .. cat imi lipseste. De ce a trebuit sa plece ? De ce ?

Lasa muzica sa-ti patrunda-n inima si-n suflet. Las-o sa te coordoneza. Nu te teme de durerea pe care ti-o provoaca. Ea nu face altceva decat sa-ti intareasca starea de spirit pe sentimentul predominant. Pana cand te pierzi in nestiinta si amintiri. Ea e un drog, dar insa unul care face bine. Te elibereaza sau te constrange, depinde de tine. Las-o sa-ti zburde vesela prin vene si sa-ti inunde gandurile de liniste. Las-o sa te duca pe taramurile viselor si a dorintelor. Dar nu o lasa niciodata sa depinzi de ea. Pentru ca intotdeauna, ca orice lucru, dureaza putin: 3 minute, 4, maxim 5. Si dupa, efectul ei se diminueaza. Insa tu dai pe replay. Dar pana cand? Pana cand ai sa inveti fiecara vers, fiecare acord si fiecare nota …

Ei bine, asta fac acum. Ascult la nesfarsit aceasta melodie. Insa degeaba. Simt pe masura ce melodia se repeta cum ea patrunde tot mai mult in interiorul meu si cum devine parte integrala din exista mea definindu-ma ca persoana. Am vrut sa iau mp3 si sa-l arunc. Insa nu am reusit. Mana mi-a ramas prinsa si nu am m-ai putut-o misca. Am vrut sa scot o casca, insa doar gandul sa ramas astfel ma facea sa ma simt singura. Singura eram si-n realitate. Tronam peste o casa goala.

Parinti-mi sunt plecati si de-abia reusesc sa-i vad seara. Acum, ei bine, sunt doar eu si necrutatorul ceas care ticaie necontenit. Eu … nu –mi plang de mila, pentru ca m-am obisnuit si a inceput sa-mi placa. Cred … sau cel putin incerc.

Mi-am indreptat spatele si am privit uitata spre fereastra. Goala . Straga e goala ca si sufletul meu fara El. Linistea ce domneste acum in casa parca –mi fredoneaza melancolic si nostalgic un cantec infundat si neinteles. Si cand te gandesti ca totul e din vina mea. Pentru ca nu am putut sa spun … “te iub …”

Indeajuns, te ranesti! Imi tipa constiita, dar parca de data asta nu o mai luam in seama. Preferam sa cad iar in capcana gandurilor decat sa infrunt realitatea. Decat sa ma prefac vesela si plina de viata. Decat sa ma mint. Doar peretii acestia patru erau martori durerii si suferintei mele. Degeaba loveam acum furioasa clapele pianului, degeaba, ele nu mi-l vor readuce. Ele nu fac altceva decat sa sape si sa sadeasca samanta sperantei si a infrangerii.

Iar s-a terminat melodia de pe mp3. Ce bine ca e pe replay.

M-am aruncat pe pat tinand inca la piept ultimele note scrise de el. Cu scrisul lui citet si frumos. Ma mint de una singura si ma ranesc … Totul era atat de real …

Am inceput sa rad si sa plang .. sa strig si sa suspin.

« Intoarce-te » …

Pana nici tu, jurnalule nu reusesti sa ma calmezi si sa ma scoti din starea asta de absenta si confuzie. Poate ca am nevoie de o schimbare radicala. O schimbare … Da, asta pare a fi unica mea oportunitate de a zambii din nou fara ca un nou val de lacrimi sa –mi inunde obrajii si inima. Trebuie … Dar cum sa fac asta?

Am aruncat intr-un final mp3 intr-un sertar si m-am ridicat victorioasa. Acum , sa… Acum, ce?

Am inspirat adanc si am privit cerul ce palea sub privirea mea. Nici nu-mi dadusem seama cum trecuse noapte. Cum stelele, tovarasele mele se stinsesera. O noua zi, o schimbare, o noua eu. Iar, tu, jurnalule … ma vei ajuta. Pentru ca tu esti confidentul meu si unicul care-mi stie toate secretele si toate gandurile ascunse. Ce mod mai placut pentru o schimbare daca nu o plimbare prin parc urmarind indeaproape rasaritul. Ahh .. de cand n-am mai facut asta. Imi era deja dor sa vad razele sfrijite ale soarelui patrunzand timide prin tufisuri si izbindu-se brutal de pamantul cald.

Aer curat. Liniste. Pace.

Ma simt parca mai in siguranta acum, fiind departe de PIAN si parca si de EL . Distanta nu ma ajuta, dar cel putin ma linistea. Ceasul indica ora sase dimineata asa ca m-am pregatit de iesire. I-am zambit Cerului si am pasit agale …

- Cand iti va fi dor de mine, priveste-l, pe el, Cerul, in splendoarea lui si vei stii ca-ti sunt aproape pentru ca si eu ca si tine il privesc neincetat.

Da … Merci … m-ai ajutat.

Ultimele lui cuvinte in timp ce se indeparta. Degeaba-l privesc zilnic, degeaba, simt cum distanta dintre noi creste din ce in ce mai mult. Simt ca-ntr-o oglinda: Ma vad, dar stiu ca nu e decat in imaginatia mea, nu ma pot atinge, nu pot. Paseam alage printre baltoace privind absenta in jurul meu. Nu era nimeni. Dar era placut, eram singura sub rasarit asa cum imi placea. M-am asezat pe o bancuta in timp ce admiram Cerul: “vei stii ca-ti sunt aproape pentru ca si eu ca si tine il privesc neincetat”

Am inspirat adanc si m-am cufundat mai rau in ganduri, cand am simtit banca zguduita. Am interupt meditatia privind uimita la tipul cu bicicleta rasturnata de jos. Continuam sa-l privesc amuzata cum incerca sa indrepte roata stramba din fata si cum isi aseaza ochelarii de protectie cazuti si ei pe jos.

- Um, imicerscuze! Adauga el repede incat mi-au trebuit cateva secunde sa intrerup holbatul prost si sa inteleg ce spune.

- Nu face nimic! Am spus facand semn din mana.

- Sunt … um, Brian!

- Eveleen! Si am dat mana cu el.

Daca stiam ce ma asteapta odata ce am facut cunostinta, mai bine fugeam. Insa lasa, am stat si iata-ma iar aici, incepand schimbarea.

TO BE CONTINUED ...

Am primit-o de la Ella^^

“Ce mi-as scrie eu…mie dar mie peste 10 ani.”

“Iiii, RaMona^^, sa incep formal sau nu? Fie. Probabil acum nu mai bagi lumea in seama J, nu-i nimic, te baga ceilalti! Unde? Nu conteaza, asa ca hai sa trecem peste umorul prostesc pe care suta-n mie il ai si-n momentul de fata. Armata sau politie? Apoi sa spunem ca terminasi armata. Felicitari oficiale , bine si indirecte J. Probabil acum instruiesti si tu la randul tai alti recruti. Doar ai 27 de ani. Casatorie? Inca nu. Desi sper ca ai acolo pe cineva langa inimioara. Cum nu??? Ma pacalesti, ahh, si eu te crezusem. E bine ca nu esti singura. Prieteni? Uh, multi sa inteleg. Desi sper ca relatia dintre tine, Simo si Rox e mai stransa ca niciodata. Cum? Ele deja s-au casatorit? Ce frumos! Cred ca am fost o domnisoara de onoare superba. Aaa, si modesta, doar altfel nu se poate. Cu salariu? Cu vacantele? Sa inteleg ca o ti tot intr-un concediu. Perfect atunci daca te tine buzunarul iubitului. Corea, Japonia, India, Sua, bai, dar nu te-ai plictisit deloc ! De cine sa te mai intreb. Stiu! Cine-i prietenul tau ??? adica al meu ??? cine va fi ??? Nu-mi poti raspunde sa inteleg, tot increzuta, ce sa-i faci! Numai salutari de bine si pupici pt. Iubitul meu din viitor!

Semnat, RaMona ^^ 2010 ”

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

1. Ce carte nu ai imprumuta şi de ce?

Hmm, Biblia nu as imprumuta-o. De ce? Pentru ca-mi este mult prea draga.

1. Ce carte nu ai recomanda si de ce?

Morometi . De ce ? Pentru ca este plictisitor de enervanta.

1. Ce carte nu ai cumpara si de ce?

Morometi , am citit-o x2 de nevoie pentru scoala, asa ca mi-a ajuns :P.

1. Ce carti nu ai citi niciodata si de ce?

Cele de politica, deoarece nu am avut ocazia.

1. Care-ar fi prima carte pe care ai da-o, intru citire, copiilor tăi?

Benzi desenate sau clasicile povesti ale copilariei, semnate de Creanga si multi alti.

1. Care a fost cartea copilariei tale?

Singur pe lume, Hector Malot.

1. Cartea pe care ai făcut-o cadou ultima dată, ai citit-o?

Sincer, nu am facut niciodata cadou o carte .

1. Ce carte ti-a marcat felul de a fi?

Contele de Monte Cristo- Alexandru Dumas . Pur si simplu o ador.

1. Ce carte pe care ai citit-o ai lua-o cu tine pe o insulă pustie?

Ne intalnim la Venetia, Raul Iubirii, Promisiuni mincinoase si Contele de Monte Cristo. Pe toate le-as lua.

1. Ce carte pe care n-ai citit-o, ai risca să o iei cu tine pe o insulă pustie?

Jurnalele Vampirilor… sunt curioasa cum e :D.

1. Cum se numeste cartea pe care ai citit-o de cele mai multe ori?

Supermenajera – Sophia Kinselle

1. Numeste o carte plictisitoare.

Tiganiada J

1. Numeşte-ne o carte pe care ai început-o, dar nu ai terminat-o.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi X_x

1. Povesteşte-ne cum cumperi o carte.

Dup ace-i citesc rezumatul, sau din spusele altora.

1. La ce renunţi ca să cumperi o carte?

La orice. Nu conteaza, cartile , in general librariile si bibliotecile sunt favoritele mele.

1. Cărţile cărei edituri îţi plac cel mai mult?

Nu am preferinte.

1. Cât timp a trecut de cand nu ţi-ai mai cumpărat o carte? Cum se numeşte acea ultimă carte cumpărată?

Hmm, Acum 2 luni sau 3 parca. Cel mai iubit dintre pamanteni.

1. Ce carte/cărţi ai împrumutat ultima dată?

Ne intalnim la Venetia, Raul iubirii + alte 2 carti.

1. Care este scriitorul român preferat?

Mircea Eliade (pt. Misterele din operele lui), Mihai Eminescu (pt. Romantismul lui), George Bacovia (pt. sadismul lui).

1. Care este scriitorul străin preferat?

Am mult prea multi, dar sa spunem: Sophia Kinselle.

1. Ecranizarea cărei cărţi ai dori să o vezi?

Supermenajera, Promisiuni mincinoase, Ne intalnim la Venetia, Raul iubirii, Lungul drum spre casa, Floarea Soarelui, etc.

1. Numeşte o carte a cărei ecranizare ţi-a plăcut mai mult decât romanul în sine.

Ion .

1. Numeşte o carte a cărei ecranizare nu ţi-a plăcut mai mult decât romanul în sine.

Eclipsa si New Moon. X_x

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-..–.-.-.-.-.-.

My ABC`s

A

- Available: Da

- Age:17

- Annoyance: fosnitul hartiilor.

- Allergic: la praf

- Animal : cainele, leul, lupul.

- Actor: Lee Min Ho, Jang Geun Suk, Kim Bum, Kim Hyun Joong, Sung Yu Ri.

B

- Beer: o detest, e amara.

- Best Friends: Rox, Simo, Roxi

- Body Part on opposite sex: ochi, zambet, unghii .

- Best feeling in the world: happy (laugh)

- Best weather: noiembrie-decembrie.

- Been in Love: YEP :">

- Been bitched out?: niciodata

- Believe in yourself?: of course

- Believe in life on other planets: Tot ce e posibil

- Believe in miracles: Da.

- Believe in Magic: Nu.

- Believe in God: DA.

- Believe in Satan: NU

- Believe in Santa: NU

- Believe in Ghosts/spirits: nu.

- Believe in Evolution: Desigur

C

- Car: VW Passat (tata)

- Candy: nu.

- Color: Negru

- Cried in school: Nu

- Chocolate/Vanilla: Chocolate

- Chinese/Mexican: Mexican :x

- Cake or pie: cake

- Countries to visit: Coreea, Japonia: D

- Day or Night: Night

- Danced: logic

- Dance in the rain?: Da

- Dance in the middle of the street?: Eee , nici chiar asa :P

E

- Eyes: Negri

- Everyone has: o misiune de indeplinit pe aceasta lume.

- Ever failed a class?: never :-w

F

- Full name: Burdusel Petronela Ramona

- Food: Pieptul de pasare.

G

- Greatest Fear: soareci, sobolani.

- Giver or taker: amandoua

- Gum: my favorite Orbit proffesional white :))

- Get along with your parents?: mdea

H

- Hair Colour: saten deschis-roscat

- Height: 1,68

- Happy: tot timpu` :D

- Holidays: munte :>, mare :>. Rude, tabere

- How do you want to die: imi este indifferent, desi prefer in somn in timp ce visez.

- Health freak?: nu

- Hate: Pastele si spaghetele, ciorba de burta si de peste .

I

(In guys/girls)

- Eye colour: VERZI :x

- Hair Color: Brunet :">

- Height: mai inalt decat mine

- Clothing Style: elegant dar si casual in acelasi timp

- Characteristics: Hmmm, sa fie haios, cinstit, de incredere, matur si copilaros cand e cazul, romantic dar si zmeu :-"

- Ice Cream: Chocolate & fruits

- Instrument: pian

J

- Jewelry: lantisor

- Job: Eleva

K

- Kids: 2

- Kickboxing or karate : box :>

- Keep a journal?: Right now I don`t have one, but I used to keep one few years ago.

L

- Longest Car Ride: minora deci mai e un an

- Love: Animale, cartoi, filme.

- Letter: electronica

- Laughed so hard you cried: cu prietenele

M

- Milk flavor: nu prea

- Movie: drama

- Marriage: dupa 25 de ani

- McD’s or BK: none of them

N

- Number of Piercings: 0

- Number: 8

O

- Overused Phrases: Creep/ Omg (gosh)/ Jeez/ Aish

- One wish: sa-i intalnesc in persoana pe Jang Geun Suk, Lee Min Ho, Kim Bum si Kim Hyun Joong

- One phobia: sobolani, broaste, serpi.

P

- Place you’d like to live: Coreea

- Pepsi/Coke: Pepsi

Q

- Questionnaires: this one

R

- Reason to cry: la filme, sau la melodii, sau seara cand sunt vulnerabila...

- Radio Station: Zu, Europa Fm, Kiss Fm, etc

S

- Song: clasica, pop

- Shoe size: ... 35-36

- Sushi: :-&

- Slept outside: DA.

- Seen a dead body?: la inmormantari

- Smoked?: nu X(

- Shower daily?: Normal.

- Single/Group dates: Single.

- Strawberries/Blueberries: Strawberries & Blueberries… desi cred ca mai mult coacaze:D

T

- Time for bed: dupa 12 noaptea :P (variaza ora asa ca nu o pot spune cu exactitate)

U

- Unpredictable: da intotdeauana

- Under the influence?: nu

- Understanding?: Da

V

- Vegetable you hate: hmm, dificil de spus.

- Vegetable you love: cartofii, ardei iute, morcov, etc.

- Vacation spot: Coreea, Japonia

W

- When you grow up: vreau sa fiu in cadrul armatei

- Wanted to be a model?: Never ever

X

- X-Rays: Partial x-rays

Y

-Year it is now: 2010

Z

- Zoo animal: LEU

- Zodiac sign: Lion