Tears of an Angel ...

Ora 7:00 -Suna ceasul.Cobor pe scaunelul de langa pat , apoi de pe scaunel sar jos. Am uitat sa opresc alarma.Ma urc pe scaunel, de pe scaunel in pat, de pe pat pe noptiera si opresc ceasul. Vreau sa sar de pe noptiera, dar cand ma uit in jos ametesc. Cobor exact cum am urcat.

Ora 7:15 -Ma duc la baie. Nu ma barbieresc nici azi ca nu ajung la oglinda.

Ora 7:30 -Ma urc pe calorifer si ma uit pe geam.Astazi nu ploua. Ma bucur enorm.Si asa nu ajungeam sa iau umbrela de pe cuier.

Incep sa ma imbrac.Imi pun bretele la pantalonii de costum fiindca iar nu imi gasesc cureaua de la ceas.Imi pun papionul. Nu mai port cravata fiindca ieri era sa cad pentru ca am calcat pe ea.

Ora 7:45 -Suna cineva la usa . E SPP -istul. Nu i-am vazut fata pentru ca nu ma pot uita pe vizor. Ma uit pe gaura cheii si il recunosc dupa ceas.

Ora 8:00 -Plec de acasa. Ajung din bratzele SPP-istului in masina.Astazi stau in spate. Ieri am stat in fata si mi-au ramas urme pe obraz de la centura.

SPP-istul conduce. Eu nu conduc pentru ca nu pot sa apas pe pedale, si sa ma uit peste volan in acelasi timp.

Ora 8:30 -Ajung in fata guvernului.Sar din masina si trec strada.Cad intr-o groapa de pe sosea.Il sun pe Berceanu sa vina sa ma scoata. Daca nu era el, nu era nici groapa asta.Daca ma mai enerveaza odata il demit. Inca nu am uitat ca la inaugurarea autostrazii Turda-Gilau, cand a vrut sa taie panglica mi-a taiat motzul.

Ora 8:45 -Intru in sediul guvernului.Astazi avem petrecerea de sfarsit de an.Canta Cleopatra Stratan.Vreau sa danzez. Udrea nu mai danseaza cu mine fiindca e suparata ca la bluesuri, cand stau aproape de ea ii pot vedea pe sub fusta. Dansez cu Cleopatra.

-Apoi canta Adrian Minune.Deja ma simt mai bine pentru ca pot privi si eu pe cineva "de sus".

Ora 13:00 -Mi se face sete.Ma duc la bar, si vreau sa comand. Il sun pe barman pentru ca nu pot sa il vad fiind de cealalta parte a tejghelei.

Beau cateva pahare si ma ametesc.

Ora 18:00 -Plec de la petrecere cu Basescu cu loganul. Sunt deja cinci si ma ia in portbagaj.

Ora 19:00 -Ajung in fata blocului.Urc in lift, apas butonul etajului 3. Apoi mai urc pe scari inca trei etaje. Eu stau la 6, dar in lift nu ajung sa apas decat pana la butonul etajului 3.E intuneric pe scara blocului si iar ma lovesc cu capul de clantza. Desi avem lumina cu senzori, nu inteleg de ce la mine nu se aprinde niciodata.

Ora 20:00 -Termin cina si ies putin sa plimb cainele.Am un bishon pe care l-am luat de curand. Ciobanescul l-am vandut dupa ce m-a luat in gura si a incercat sa ma ingroape in gradina blocului.

Ora 21:30 -Ma pregatesc de culcare.Nepotelul se razbuna pentru ca iar i-am purtat pantofii si imi piteste scaunelul de langa pat.Adorm pe covor.

Noapte buna!



>>preluat de pe un alt sait<<
Have Fun :*

“Ganduri neasternute. Ganduri inintelese. Ganduri ascunse, toate sunt SOPATE INFUNDATE neauzite de nimeni.”

Viata nu e intotdeauna atat de usoara precum noi presupunem, dar nici grea. Poate ca noi o complicam, sau poate asa e sa fie. NU stie nimeni …

Stau cu creionul in mana, sprijinit de foaia alba…Degetele-mi sunt prea moi si tremurande…Degeaba.
Incerc sa-mi ascult inima, sa intru in ritmul ei…Incerc sa ii deslusesc placutele murmure…Nu inteleg mai nimic si imi vine sa plang…Parca sunt soapte din alta lume, soapte de ingeri, si nu imi e ingaduit, înca, sa le înteleg. Sunt puternica, i-am promis!

Am pierdut multe de-a lungul timpului. La ce bun ca ai bani, daca nu esti inconjurat de cei dragi?

.

.

.

« Ridica ochii spre cer si imbartiseaza apusul. Intinde mainile sa prinzi norisori pufosi si sa-ti clatesc fata cu razele lor. Strange la piept aerul si ma vei simti.

Eu sunt in el. Te imbartisez. Te iubesc!

Zambeste pomilor si fa cu mana turturelelor. Nu te ferii de brizele de vant mai puternice, ca sunt eu. Incerc sa te ating, sa ajung la tine. Dar tu te temi de intuneric.

Nu-i nimic, ii voi spune » Lunii« sa te vegheze. Vezi steaua aia? Sunt tot eu. Pretutindeni. Eu sunt ploaie si fulg de zapada. Eu sunt in fiecare lacrima de-a ta. Nu ma vezi, dar ma poti simti cu sufletul. Nu ma arunca. Doar gandeste-te.

Acum nu plange! Nu m-ai piedut. Sunt tot aici. Langa. Ma doare ca nu ma vezi, dar ma bucur ca stii.

Si eu te iubesc, draga mea prietena.

NU te voi uite. Imi e imposibil.

Cu drag, a ta pentru totdeauna,

Eveleen. »

.

.

.

Ea mi-a spus astea inainte de …. (oftat)

Ea…

Ei bine ea… ea …

Nu mai e. S-a inaltat la ceruri . E acolo, sus.

Si ne priveste.

(oftat)

Semnat, Mellody.

I

____________________________________________________________

Nota lasata de Mellody

Tinerete, tinerete, tinerete… Anii de aur … ani pe care ii irosim. Orcum nu regret. Nu regret nimic. Poate doar ca intotdeauna ma indoiam de tine, Evee…

“Noi nu suntem nascuti de timp, ci de vesnicie. Desi traim o vreme imbracati de lumea aceasta, ni se intampla ades ca fratele Vis si sora Moarte sa ne dea tarcoale si sa ne despice faptura in doua. Atunci scapam din chingile lumii vazute si ne trezim intr-un alt fel de a fi si-a cunoaste”

Stergeti lacrimile din coltul ochiilor si zambeste. Asa am facut si eu cu doar cateva zile inainte de marea trecere. Trecere ce m-a marcat , ce m-a facut sa te pierd. Traieste fiecare clipa la maxim, cum am facut si eu timp indelungat. Inca nu-mi vine sa cred, ca timpul, prietenul meu, m-a parasit. Degeaba ratacesc cautandu-l, tu ai disparut. Nu ma mai poate ajuta .

A trecut un an. Un an de cand te tot strig neincetat si nu-mi raspunde decat o adiere slaba de vant. Un an de cand intind bratele dupa tine si nu strang la piept decat un tablou cu poza ta. Un an de cand privesc spre cer plangand si nu zaresc decat stralucirea unei stele ce vegheaza asupare mea si alui Summ … Un an blestemat, ce m-a facut zilnic sa-mi doresc sa fi fost eu in locul tau. Un an plin de suspine si amintiri desarte pe care doar cu Luna si Soare le mai impart acum. Un an de singuratate. Un an … Un an … Un singur an. Si ma intreb cati or m-ai trece ? Cat oi mai ratacii de una singura. Cat ?

Un an … si inca te simt aproape.

Esti pretutindeni si peste tot … Dar ne e un cumplit dor de tine si imbratisarea ta.

Intoarce-te acasa …

Te iubesc !!!

- Pagini din Jurnalul lui Eveleen Alexie Reiner -

“Cu cât sunt mai departe senimentele pe care încercăm să le înăbuşim şi să le dăm uitării, cu atât sunt mai aproape de inimă.”

Bunaaaaaaaaaaaaa “jurnalule” ,

Te-am ignorat pentru o perioada indelungata de timp si-mi cer iertare. Nu-ti incep cu scuze patetice ca-ntotdeauna pentru ca nu-s plauzibile de data asta. Absolut deloc. Poate doar imi era teama, cum imi este si acum, sa-mi dau frau liber gandurilor ascunse. Ma tem ca se vor razvati impotriva mea. Ma tem … Dar ce mai conteaza acum? Ia-ta-ma aici: tinand strans stiloul in mana.

Probabil acum te intrebi cum sunt . Ei bine, eu sunt … okay … cred … sper cel putin. Degeaba-mi plec acum privirea, degeaba, au revenit. Au revenit si nu singure, ci impreuna cu regretele si durerea. Au revenit. Amintirile … si odata cu ele, si El .

Ahh … de ce nu mai pot rade de fiecare data cand intru in aceasta casa ? De ce ? De ce trebuie sa-mi amintesc totul si orice urma de zambet sau bucurie, sa dispara. Simt ca traiesc o viata dubla, una in care sunt eu cea vesela si una plina de suspine. M-am saturat de secrete. Mi-as dori sa le impartasec si lor aceasta poveste, insa deja stiu ce mi-ar spune, asa ca ma conformez asteptand. Asteptand imposibilul. Poate timpul mi-l va aduce inapoi.

M-am ridicat agale de pe scaunul care devenise martor a tot ce scrisesem si m-am indreptat spre pian. Ma simteam staniu stand langa el. Imi amintea de o perioada, imi amintea de catecele lui si de EL… Am inchis ochii pentru cateva secunde si am lasat gandurile sa-mi reaminteasca una din melodiile lui preferate. O auzeam perfect. Atat de bine incat eram confuza. Confuza de prezenta lui in capul meu.

>>amintire<<

- “Ce-ar fi sa-ti cant ceva? M-a intrebat el ridicand din spranceana si zambindu-mi mandru.

- Ce-ar fi sa incetezi sa te mai dai mare? I-am replicat taios facand aceleasi gesturi ca si el.

Ma privi pe furis timp indelungat, isi trosnii degetele-i lungi ca si un maestru si-si intinse mainile spre clape, atingandu-le usor fara a scoate niciun sunet. Isi indrepta privirea spre pian si inchise ochii. Cand am auzit primele note, mi-am ciulit urechile, am deschis ochii larg si mi-am plimbat privirea pe mainile lui delicate. Totul suna linistit si perfect, dar oricat ma chinuiam sa ghicesc compozitorul, niciodata nu-l nimeream pe cel al carui stil se apropia de aceasta melodie. Ritmul slab, deconectatde exterior si plin de sentimente ma acapara si pe mine.

Am simtit cum se acumuleaza in mine o energie puternica ce crestea neincetat si apoi cum tot corpul meu se relaxeaza si se umple de minunatele sunete ale pianului. Am zambit si mi-am inchis ochii pentru o clipa, respirand adanc, apoi i-am deschis si l-am privit pe El, cum se juca linistit si profesionist cu clapele. Sunetele erau atat de profunde si tulburatoare incat puteam sa jur ca in fata ochilor mei se desfasoara o adevarat poveste de dragoste … imposibila .El zambea amar in timp ce canta, parca incercand sa se elibere de toate grijile ingramadite in suflet. S-a uitat la un moment dat la mine si am simtit cum ma inrosesc si zambetul meu deveni si mai mare. Dar acel moment s-a scurs repede, desi roseata inobservabila era inca prezenta. Notele inalte si dure din final imi transformara inima intr-o piatra de marimea unul pumn, conectata de realitea cruda care ma smulgea din acel vis perfect plin de sunete de pian.

El s-a ridicat incet, a zambit trist si s-a asezat pe patul din coltul camerei cu mainile la ceafa, oftand din greu. Initial am crezut ca eu gresisem cu ceva pe toata durata cantecului, insa linistea stanjenitoare nu dadea asta de inteles. L-am mai privit o data din departare, dupa care i-am imitat gesturile, asezandu-ma langa el, insa sprijinita in maini. Eram pe cale sa rup tacea sinistra cand:

- Stii, imi place de cele mai multe ori sa stau asa si sa privesc tavanul ori de cate ori simt ca nu pot face fata avalansei de sentimente.

- Daaaa… e un .. tavan alb si … dar el parea ca nu m-a auzit deoarece a continuat cu o voce joasa.

- Predau armele mult prea usor in fata lor, iar Pianul nu ma ajuta deloc. Vreau sa ma eliberez de aceea apelez la muzica, dar de fapt nu fac altceva decat sa ingrop tot mai adanc in suflet toate aceste amintiri.

- Melodia asta, am continuat eu dupa acteva momente de liniste, a fost incarcata de foarte multe stari si … nu am reusit inca sa o recunsc! Sa fie Johann Strauss, stilul este asemanator, insa …

- Nu, nu este Strauss sau alt compozitor celebru! Chicoti el ridicandu-se in sezut.

- Aaa … Atunci… Tu ai compus-o ? am strigat mandra si uimita

- Ehee, bun venit in lumea mea abstracta unde nimic nu-i concret si la locul lui!

- Wow, ar trebui sa ma inveti si pe mine!

- Hmmm… ma tem ca nu ai bani indeajuns pentru astfel de cursuri! Spuse facand semn cu mainile spre el si spre pian intr-un mod haios .

- Ingamfatule! Am raspuns ofensata si indreptandu-ma grabita spre pian.

Nu vroiam sa-l las sa castige atat de usor. Asa ca dupa ce m-am instalat pe tamburel, am inceput sa apas pe clape cu o precizie exacta.Nu eram foarte buna insa catusi de putin ma pricepeam. Melodia nu suna la fel de profund ca a lui, dar ma multumeam ca-i captivasem intreaga atentie.

- Hei! Nu mi-ai spus ca stii sa canti la pian! A marturisit el surprins

- Nu ma subestima! Inca nu ma cunosti! I-am facut usor cu ochiul dupa care m-am ridicat pentru a-l lasa pe el sa-mi explice .”

>>sfarsit<<

Aceea a fost a II-a noastra intalnire, dupa ce ne-am imprietenit prin intermediul lui Ashley, sora lui mai micuta. Aceea a fost prima mea lectie de pian pe care el mi-a predat-o. Aceea a fost si va ramane melodia noastra.

Notele PIANULUI nu ma mai ajuta de data asta. Ci ma ranaesc. Dar eu continui sa le ascult. Continui sa cant si eu la pian. Continui sa-mi amintesc. Cu fiecare clapa pe care o apas parca ma apropi de El. Parca-i vad chipul, insa in ceata. Si cum melodia se finalizeaza, il vad parasind incaperea mandru si parca indemnandu-ma la inca o melodie. Insa, degetele-mi obosite refuza sa mai danseze si astfel, El dispare … din nou.

Ahhh .. cat imi lipseste. De ce a trebuit sa plece ? De ce ?

Lasa muzica sa-ti patrunda-n inima si-n suflet. Las-o sa te coordoneza. Nu te teme de durerea pe care ti-o provoaca. Ea nu face altceva decat sa-ti intareasca starea de spirit pe sentimentul predominant. Pana cand te pierzi in nestiinta si amintiri. Ea e un drog, dar insa unul care face bine. Te elibereaza sau te constrange, depinde de tine. Las-o sa-ti zburde vesela prin vene si sa-ti inunde gandurile de liniste. Las-o sa te duca pe taramurile viselor si a dorintelor. Dar nu o lasa niciodata sa depinzi de ea. Pentru ca intotdeauna, ca orice lucru, dureaza putin: 3 minute, 4, maxim 5. Si dupa, efectul ei se diminueaza. Insa tu dai pe replay. Dar pana cand? Pana cand ai sa inveti fiecara vers, fiecare acord si fiecare nota …

Ei bine, asta fac acum. Ascult la nesfarsit aceasta melodie. Insa degeaba. Simt pe masura ce melodia se repeta cum ea patrunde tot mai mult in interiorul meu si cum devine parte integrala din exista mea definindu-ma ca persoana. Am vrut sa iau mp3 si sa-l arunc. Insa nu am reusit. Mana mi-a ramas prinsa si nu am m-ai putut-o misca. Am vrut sa scot o casca, insa doar gandul sa ramas astfel ma facea sa ma simt singura. Singura eram si-n realitate. Tronam peste o casa goala.

Parinti-mi sunt plecati si de-abia reusesc sa-i vad seara. Acum, ei bine, sunt doar eu si necrutatorul ceas care ticaie necontenit. Eu … nu –mi plang de mila, pentru ca m-am obisnuit si a inceput sa-mi placa. Cred … sau cel putin incerc.

Mi-am indreptat spatele si am privit uitata spre fereastra. Goala . Straga e goala ca si sufletul meu fara El. Linistea ce domneste acum in casa parca –mi fredoneaza melancolic si nostalgic un cantec infundat si neinteles. Si cand te gandesti ca totul e din vina mea. Pentru ca nu am putut sa spun … “te iub …”

Indeajuns, te ranesti! Imi tipa constiita, dar parca de data asta nu o mai luam in seama. Preferam sa cad iar in capcana gandurilor decat sa infrunt realitatea. Decat sa ma prefac vesela si plina de viata. Decat sa ma mint. Doar peretii acestia patru erau martori durerii si suferintei mele. Degeaba loveam acum furioasa clapele pianului, degeaba, ele nu mi-l vor readuce. Ele nu fac altceva decat sa sape si sa sadeasca samanta sperantei si a infrangerii.

Iar s-a terminat melodia de pe mp3. Ce bine ca e pe replay.

M-am aruncat pe pat tinand inca la piept ultimele note scrise de el. Cu scrisul lui citet si frumos. Ma mint de una singura si ma ranesc … Totul era atat de real …

Am inceput sa rad si sa plang .. sa strig si sa suspin.

« Intoarce-te » …

Pana nici tu, jurnalule nu reusesti sa ma calmezi si sa ma scoti din starea asta de absenta si confuzie. Poate ca am nevoie de o schimbare radicala. O schimbare … Da, asta pare a fi unica mea oportunitate de a zambii din nou fara ca un nou val de lacrimi sa –mi inunde obrajii si inima. Trebuie … Dar cum sa fac asta?

Am aruncat intr-un final mp3 intr-un sertar si m-am ridicat victorioasa. Acum , sa… Acum, ce?

Am inspirat adanc si am privit cerul ce palea sub privirea mea. Nici nu-mi dadusem seama cum trecuse noapte. Cum stelele, tovarasele mele se stinsesera. O noua zi, o schimbare, o noua eu. Iar, tu, jurnalule … ma vei ajuta. Pentru ca tu esti confidentul meu si unicul care-mi stie toate secretele si toate gandurile ascunse. Ce mod mai placut pentru o schimbare daca nu o plimbare prin parc urmarind indeaproape rasaritul. Ahh .. de cand n-am mai facut asta. Imi era deja dor sa vad razele sfrijite ale soarelui patrunzand timide prin tufisuri si izbindu-se brutal de pamantul cald.

Aer curat. Liniste. Pace.

Ma simt parca mai in siguranta acum, fiind departe de PIAN si parca si de EL . Distanta nu ma ajuta, dar cel putin ma linistea. Ceasul indica ora sase dimineata asa ca m-am pregatit de iesire. I-am zambit Cerului si am pasit agale …

- Cand iti va fi dor de mine, priveste-l, pe el, Cerul, in splendoarea lui si vei stii ca-ti sunt aproape pentru ca si eu ca si tine il privesc neincetat.

Da … Merci … m-ai ajutat.

Ultimele lui cuvinte in timp ce se indeparta. Degeaba-l privesc zilnic, degeaba, simt cum distanta dintre noi creste din ce in ce mai mult. Simt ca-ntr-o oglinda: Ma vad, dar stiu ca nu e decat in imaginatia mea, nu ma pot atinge, nu pot. Paseam alage printre baltoace privind absenta in jurul meu. Nu era nimeni. Dar era placut, eram singura sub rasarit asa cum imi placea. M-am asezat pe o bancuta in timp ce admiram Cerul: “vei stii ca-ti sunt aproape pentru ca si eu ca si tine il privesc neincetat”

Am inspirat adanc si m-am cufundat mai rau in ganduri, cand am simtit banca zguduita. Am interupt meditatia privind uimita la tipul cu bicicleta rasturnata de jos. Continuam sa-l privesc amuzata cum incerca sa indrepte roata stramba din fata si cum isi aseaza ochelarii de protectie cazuti si ei pe jos.

- Um, imicerscuze! Adauga el repede incat mi-au trebuit cateva secunde sa intrerup holbatul prost si sa inteleg ce spune.

- Nu face nimic! Am spus facand semn din mana.

- Sunt … um, Brian!

- Eveleen! Si am dat mana cu el.

Daca stiam ce ma asteapta odata ce am facut cunostinta, mai bine fugeam. Insa lasa, am stat si iata-ma iar aici, incepand schimbarea.

TO BE CONTINUED ...

Am primit-o de la Ella^^

“Ce mi-as scrie eu…mie dar mie peste 10 ani.”

“Iiii, RaMona^^, sa incep formal sau nu? Fie. Probabil acum nu mai bagi lumea in seama J, nu-i nimic, te baga ceilalti! Unde? Nu conteaza, asa ca hai sa trecem peste umorul prostesc pe care suta-n mie il ai si-n momentul de fata. Armata sau politie? Apoi sa spunem ca terminasi armata. Felicitari oficiale , bine si indirecte J. Probabil acum instruiesti si tu la randul tai alti recruti. Doar ai 27 de ani. Casatorie? Inca nu. Desi sper ca ai acolo pe cineva langa inimioara. Cum nu??? Ma pacalesti, ahh, si eu te crezusem. E bine ca nu esti singura. Prieteni? Uh, multi sa inteleg. Desi sper ca relatia dintre tine, Simo si Rox e mai stransa ca niciodata. Cum? Ele deja s-au casatorit? Ce frumos! Cred ca am fost o domnisoara de onoare superba. Aaa, si modesta, doar altfel nu se poate. Cu salariu? Cu vacantele? Sa inteleg ca o ti tot intr-un concediu. Perfect atunci daca te tine buzunarul iubitului. Corea, Japonia, India, Sua, bai, dar nu te-ai plictisit deloc ! De cine sa te mai intreb. Stiu! Cine-i prietenul tau ??? adica al meu ??? cine va fi ??? Nu-mi poti raspunde sa inteleg, tot increzuta, ce sa-i faci! Numai salutari de bine si pupici pt. Iubitul meu din viitor!

Semnat, RaMona ^^ 2010 ”

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

1. Ce carte nu ai imprumuta şi de ce?

Hmm, Biblia nu as imprumuta-o. De ce? Pentru ca-mi este mult prea draga.

1. Ce carte nu ai recomanda si de ce?

Morometi . De ce ? Pentru ca este plictisitor de enervanta.

1. Ce carte nu ai cumpara si de ce?

Morometi , am citit-o x2 de nevoie pentru scoala, asa ca mi-a ajuns :P.

1. Ce carti nu ai citi niciodata si de ce?

Cele de politica, deoarece nu am avut ocazia.

1. Care-ar fi prima carte pe care ai da-o, intru citire, copiilor tăi?

Benzi desenate sau clasicile povesti ale copilariei, semnate de Creanga si multi alti.

1. Care a fost cartea copilariei tale?

Singur pe lume, Hector Malot.

1. Cartea pe care ai făcut-o cadou ultima dată, ai citit-o?

Sincer, nu am facut niciodata cadou o carte .

1. Ce carte ti-a marcat felul de a fi?

Contele de Monte Cristo- Alexandru Dumas . Pur si simplu o ador.

1. Ce carte pe care ai citit-o ai lua-o cu tine pe o insulă pustie?

Ne intalnim la Venetia, Raul Iubirii, Promisiuni mincinoase si Contele de Monte Cristo. Pe toate le-as lua.

1. Ce carte pe care n-ai citit-o, ai risca să o iei cu tine pe o insulă pustie?

Jurnalele Vampirilor… sunt curioasa cum e :D.

1. Cum se numeste cartea pe care ai citit-o de cele mai multe ori?

Supermenajera – Sophia Kinselle

1. Numeste o carte plictisitoare.

Tiganiada J

1. Numeşte-ne o carte pe care ai început-o, dar nu ai terminat-o.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi X_x

1. Povesteşte-ne cum cumperi o carte.

Dup ace-i citesc rezumatul, sau din spusele altora.

1. La ce renunţi ca să cumperi o carte?

La orice. Nu conteaza, cartile , in general librariile si bibliotecile sunt favoritele mele.

1. Cărţile cărei edituri îţi plac cel mai mult?

Nu am preferinte.

1. Cât timp a trecut de cand nu ţi-ai mai cumpărat o carte? Cum se numeşte acea ultimă carte cumpărată?

Hmm, Acum 2 luni sau 3 parca. Cel mai iubit dintre pamanteni.

1. Ce carte/cărţi ai împrumutat ultima dată?

Ne intalnim la Venetia, Raul iubirii + alte 2 carti.

1. Care este scriitorul român preferat?

Mircea Eliade (pt. Misterele din operele lui), Mihai Eminescu (pt. Romantismul lui), George Bacovia (pt. sadismul lui).

1. Care este scriitorul străin preferat?

Am mult prea multi, dar sa spunem: Sophia Kinselle.

1. Ecranizarea cărei cărţi ai dori să o vezi?

Supermenajera, Promisiuni mincinoase, Ne intalnim la Venetia, Raul iubirii, Lungul drum spre casa, Floarea Soarelui, etc.

1. Numeşte o carte a cărei ecranizare ţi-a plăcut mai mult decât romanul în sine.

Ion .

1. Numeşte o carte a cărei ecranizare nu ţi-a plăcut mai mult decât romanul în sine.

Eclipsa si New Moon. X_x

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-..–.-.-.-.-.-.

My ABC`s

A

- Available: Da

- Age:17

- Annoyance: fosnitul hartiilor.

- Allergic: la praf

- Animal : cainele, leul, lupul.

- Actor: Lee Min Ho, Jang Geun Suk, Kim Bum, Kim Hyun Joong, Sung Yu Ri.

B

- Beer: o detest, e amara.

- Best Friends: Rox, Simo, Roxi

- Body Part on opposite sex: ochi, zambet, unghii .

- Best feeling in the world: happy (laugh)

- Best weather: noiembrie-decembrie.

- Been in Love: YEP :">

- Been bitched out?: niciodata

- Believe in yourself?: of course

- Believe in life on other planets: Tot ce e posibil

- Believe in miracles: Da.

- Believe in Magic: Nu.

- Believe in God: DA.

- Believe in Satan: NU

- Believe in Santa: NU

- Believe in Ghosts/spirits: nu.

- Believe in Evolution: Desigur

C

- Car: VW Passat (tata)

- Candy: nu.

- Color: Negru

- Cried in school: Nu

- Chocolate/Vanilla: Chocolate

- Chinese/Mexican: Mexican :x

- Cake or pie: cake

- Countries to visit: Coreea, Japonia: D

- Day or Night: Night

- Dream Car: Mercedes Benz Sl600 Swarowski [:))]

- Danced: logic

- Dance in the rain?: Da

- Dance in the middle of the street?: Eee , nici chiar asa :P

E

- Eyes: Negri

- Everyone has: o misiune de indeplinit pe aceasta lume.

- Ever failed a class?: never :-w

F

- Full name: Burdusel Petronela Ramona

- Food: Pieptul de pasare.

G

- Greatest Fear: soareci, sobolani.

- Giver or taker: amandoua

- Gum: my favorite Orbit proffesional white :))

- Get along with your parents?: mdea

H

- Hair Colour: saten deschis-roscat

- Height: 1,68

- Happy: tot timpu` :D

- Holidays: munte :>, mare :>. Rude, tabere

- How do you want to die: imi este indifferent, desi prefer in somn in timp ce visez.

- Health freak?: nu

- Hate: Pastele si spaghetele, ciorba de burta si de peste .

I

(In guys/girls)

- Eye colour: VERZI :x

- Hair Color: Brunet :">

- Height: mai inalt decat mine

- Clothing Style: elegant dar si casual in acelasi timp

- Characteristics: Hmmm, sa fie haios, cinstit, de incredere, matur si copilaros cand e cazul, romantic dar si zmeu :-"

- Ice Cream: Chocolate & fruits

- Instrument: pian

J

- Jewelry: lantisor

- Job: Eleva

K

- Kids: 2

- Kickboxing or karate : box :>

- Keep a journal?: Right now I don`t have one, but I used to keep one few years ago.

L

- Longest Car Ride: minora deci mai e un an

- Love: Animale, cartoi, filme.

- Letter: electronica

- Laughed so hard you cried: cu prietenele

M

- Milk flavor: nu prea

- Movie: drama

- Marriage: dupa 25 de ani

- McD’s or BK: none of them

N

- Number of Piercings: 0

- Number: 8

O

- Overused Phrases: Creep/ Omg (gosh)/ Jeez/ Aish

- One wish: sa-i intalnesc in persoana pe Jang Geun Suk, Lee Min Ho, Kim Bum si Kim Hyun Joong

- One phobia: sobolani, broaste, serpi.

P

- Place you’d like to live: Coreea

- Pepsi/Coke: Pepsi

Q

- Questionnaires: this one

R

- Reason to cry: la filme, sau la melodii, sau seara cand sunt vulnerabila...

- Radio Station: Zu, Europa Fm, Kiss Fm, etc

S

- Song: clasica, pop

- Shoe size: ... 35-36

- Sushi: :-&

- Slept outside: DA.

- Seen a dead body?: la inmormantari

- Smoked?: nu X(

- Shower daily?: Normal.

- Single/Group dates: Single.

- Strawberries/Blueberries: Strawberries & Blueberries… desi cred ca mai mult coacaze:D

T

- Time for bed: dupa 12 noaptea :P (variaza ora asa ca nu o pot spune cu exactitate)

U

- Unpredictable: da intotdeauana

- Under the influence?: nu

- Understanding?: Da

V

- Vegetable you hate: hmm, dificil de spus.

- Vegetable you love: cartofii, ardei iute, morcov, etc.

- Vacation spot: Coreea, Japonia

W

- When you grow up: vreau sa fiu in cadrul armatei

- Wanted to be a model?: Never ever

X

- X-Rays: Partial x-rays

Y

-Year it is now: 2010

Z

- Zoo animal: LEU

- Zodiac sign: Lion

Mmm ...
Yes, it is :)) ...

>> S-a lansat sicriul cu aer condiţionat <<

Da! ...
Nu ati citit gresit! :D ...

4.000 de euro, un coşciug cu climă

„Este ca la maşină, poţi să reglezi temperatura. Ia puneţi mâna înăuntru să vedeţi ce răcoare vine“.

O expozantă bagă mâna în coşciug, demonstrativ. Omul de alături priveşte sceptic. „Se bagă în priză şi poate să facă până la minus opt grade celsius“, zice fata. Apoi îi înşiră toate datele tehnice, ca la magazinul de electrocasnice: capacul frigorific are geam, se pune peste sicriu şi se scoate după înmormântare, cântăreşte aproape 50 de kile, are gaz frigorific, compresor ermetic, costă aproape 4.000 de euro şi e marfă bună, italiană. Dacă tragi gemuleţul ca să pupi mortul, răceşte mai puţin, numai până la minus două grade. Omul are o mică firmă de pompe funebre în Bucureşti şi ar vrea să cumpere „frigiderul“ pentru a-l închiria, dar i se pare scump rău.

„În rate daţi?“.

„Putem să discutăm“, răspunde expozanta, mângâind capacul unui coşciug. „Dar vă dăm oricum un breloc cu sicriu, ca amintire de la noi“.

...........................................................................................................................................................................

CA morala!!!

Fratilor, cand o sa murim o sa ne fie mai bine decat atunci cand am trait! Stau si gandesc .. cat mai dureaza pana incorporeaza sicriului si un calculator, sau un mini TV ... nu de alta dar sa nu se plictiseasca persoana detinaroare. Sau poate un telefon, ceva ... Si 4000 de euro. Adevarata "POMANA" ... ( a se intelege sarcasmul).

Acum revenind : S-a TAMPIT LUMEA ???

Ce-i trebuie"mortului" (scuzati-mi exprimarea inadecvata) aer conditionat??? Ca tot tarana ajunge. Fie in sicriu de 4000 de euro, fie intre patru scanduri amarate. Mda ... acum inteleg!

Daca esti genul de persoana " VIP " ... un "Mort de lux" atunci acei bani aruncati pe sicriu sunt o investitie foarte buna. Dar totusi, 4000 de euro cand lumea moare de foame, din cauza conditiilor jalnice in care am ajuns.

Anyway: Daca nu aveti ce face cu banii, daruitii unui centru de plasament, orfelinat, azil ... NU-I ARUNCATI PE SICRIE cu aer conditionat !!!

PS: in caz ca nu ma credeti, cautati pe net! Link-ul:
http://www.gandul.info/reportaj/s-a-lansat-sicriul-cu-aer-conditionat-video-2705806

To Steps From Hell - Friendship To Last




^^ Enjoy ^^ ...

Coboara-ti voalul protector asupra mea !
Si imbratiseaza-ma! Iar si iar si iar ....
Nu ma indeparta de tine, acum ! Te rog .
Mai lasa-ma sa-ti simt bratele puternice in jurul meu. Mai lasa-ma sa stau la pieptul tau. Mai lasa-ma o secunda si apoi omoara-ma .
Tu nu esti decat un alt capitol din cartea vietii mele. Un capitol important, decisiv ...
As vrea sa-l prelungesc ... dar nu mai am forta necesara!
Iar tu ... tu .... tu pleci !
M-ai iubit . Dar nu indeajuns incat sa ramai. Nu indeajuns incat sa continui sa ma protejezi.
NU !
Intotdeauna m-am consideta nedemna de dragostea ta. Dar imi imaginam ca acest moment va veni mai tarziu. Asa ca alungam orice posibilitate ....
Dar uite-ma-n prezent, privind indurerata si cu lacrimi de foc cum te indepartezi.
Nici macar nu te intorci sa-ti iei "la revedere".
Tacerea care s-a lasat ma injunghie. Am nevoie sa-ti aud respiratia, bataile regulate ale inimi ...
Mut ...
Trupul imi aluneca sub greutate ... Ma ghemuiesc jos, sperand ca te intorci!
Dar strada este goala, luminata slab .
Inchid ochii si ma predau lasa dureri. NU intarzie sa ma acapare!
M-ai lasat fara Viata! Fara aer... fara vise ... sperante ....
Ai luat totul cu tine.
Iti doresc sa fi FERICIT !
Si sper sa nu treci niciodata printr-o despartire ca asta.
As vrea sa ma ridic si sa spun : O iau de la capat .
Dar nu pot! Am pus mult prea mult suflet in relatia asta, ca sa arunc acum totul in Recycle Bin.
Haios, nu ???
Dar asta este adevarul.
Poate-s doar o adolescenta fara cap. Dar nimeni nu intelege. Durerea pe care o simt.
"Am trecut si eu prin astea!"
NU !
Nu ai trecut !
Pentru ca indiferent de tot, eu sunt unica vinovata !
Tu ... TU mi-ai spus de la inceput ca nu ma IUBESTI. Dar eu am continuat sa-mi fac sperante desarte. Am continuat sa astept ....
Si am asteptat!
La naiba ! Si degeaba !
Absolut nimic nu am primit in schimb!
Doar Lacrimi si durere .....
Iarta-ma ca fac asta, dar te-am iubit!
Te-am .....
Pentru ca eu acum nu mai sunt....
AM MURIT .....
Iar tu sti de ce .... Tu detii toate raspunsurile la intrebarile tuturor.
Nu le divulga!
Pastreaza secretul ... acel secret te va lega intotdeauan de fosta EU.
Adio ........

M-am nascut sa te iubesc / Cerul m-a trimis sa te iubesc...

A cazut un inger din cer!
DA, un inger... stii unul alb cu aripi lungi, cu fulgi, haine inaltator de orbitoare si o aura stralucitoare in jurul capului.
A cazut ieri seara... Ieri seara ai plans, ai adormit plangand... Ieri seara a nins,a viscolit... Ieri seara in timp ce dormeai ai avut un vis. Poate nu era vis, sau poate era.....dar parea asa real.
Aseara ai visat ca in curtea casei a cazut un bulgare urias de zapada si ai iesit repede la balcon pentru ca tie iti place zapada....si ai ramas uimit.
O minge mareeeeeee ...ba nu ...era uriasa...sau asa parea de sus....straluciotare aproape orbitoare....alba.....
Ai coborat repede, repede,dar pana ai venit tu jos nu mai era nimic.....nu mai era nimic pentru ca te trezisei.Te trezisei si ai iesit la balcon sa vezi daca a fost un vis.
Erai entuziasmata...dar ai vazut ca nu era nimic si ai zis : era doar un vis...
Da` de ce plansesei?de ce? pt cine? pt ce? Cine te-a facut sa plangi? Merita oare?
Da ! plangeai pt ca el plecase... plecase dintre noi ... si tu ai aflat ultima.
Si n-ai avut timp sa-ti iei adio.....sai zici pa ..la revedere.....
Pai de ce nai avut timp ???
Aaaaaaa... el nu ti-a spus ca pleaca.....aha...si unde s-a dus???
...acolo?...unde acolo?......aaaaa acolo... da am inteles......
De ce plangi ca acolo? Acolo e mai mult decat albastru si lui ii placea albastru...doar sti... sti bine pentru ca tu il cunosteai cel mai bine.
Nu trebuia sa plangi.
El nu cred ca dorea asta.
Daca te-ar fi vazut acum ar fi plans si el ... si nici tu nu vroiai ca el sa planga.
Iti este dor de el?
Stiu si mie imi lipseste...
Cum adica esti suparata pe el ??? de ce?....nu ti-a zis nimic de aceea.
Hmmm .... Doar stii ca nu vroia sa suferi... stii ca te iubea enorm.
Cum adica nu stiai ca te iubea ??? Ba, stiai, dar nu erai sigura ...
Nu mai fi suparata.......

A cazut un inger si in prima noapte tu ai visat. Dar nu stiu daca era vis pentru ca parea atat de real si tu cand te-ai trezit, nu mai era nimic... nimeni...
Asa ca ai vrut sa te duci dupa el si i-ai zis sa nu se supere cand o sa te vada... sa nu te certe... sa nu te mustre... sa nu-ti zica nimic.Doar sa te astepte la intrare.
I-ai lasat tu instructiuni...dar e pe frigider scrisoarea aia pentru el. Da` e in mijloc sa o vada...stai linistita... M-am ocupat eu ca totul sa fie perfect!

A cazut un inger, l-ai vazut, dar ai crezut ca ai visat.
Iti spun acum: n-ai visat... era el....da! el...
Cum nu ma crezi ?
Dar, mai, eu daca-ti spun! Da, s-a intors, l-am vazut si eu...
Era imbracat in alb si avea un cerculet deasupra capului... parca era un inger.... chiar era un inger....am vorbit cu el.
Bine, n-am vorbit eu, dar el mi-a spus asa:

M-am nascut pentru a o iubi / Cerul m-a trimis sa o iubesc.....

>> Made By Simo <<

PS: Pentru mai multe informatii, uitati-va la filmul: More than Blue !

Daca ai pleca pe o alta planeta care ar fi singura carte pe care ai lua-o cu tine?

Daca as pleca pe o alta planeta singura carte pe care as lua-o este “Copilaria” de Maxim Gorki.

Aceasta este prima carte dintr-o trigologie autobiografica.Este o carte frumoasa scrisa simplu, aproape schematic, are suspans, actiune, dramatism, metafore greu de dibuit de un ochi neavizat care ascunde o intreaga filozofie despre rusi, adica despre dragoste, moarte, votca, ceai, distante enorme, abandon, credinta, Dumnezeu, Sfinti, , bataie crunta, saracie, bani, avaritie, vise, COPILARIE.

Daca ar fi sa te nasti din nou,ce ai vrea sa fi?

Daca ar fi sa ma nasc din nou....nu stiu cred k un obiect, un lucru : un inel,o carte,un....un zmeu...sa fiu cumparata iar si iar si iar si sa nu ma plictisesc niciodata...

Sa stiu povestea fiecaruia sa am si eu povestea mea alatauri de cineva pe care l-as face fericit. O floare sa aduc un zambet unei persoane triste, fara speranta. Un inel sa bucur un cuplu.O carte sa dau sperate, vise, fantezii persoanei care m-ar citi. Un zmeu sa zbor sus, sus sa ajung la nori si sa-i ating, sa-i mangai, sa nu cad niciodata, sa vad lumea de acolo de sus, sa-l vad pe ....el .

Ce este casatoria?

Casatoria este ...este....un suport de periute. Asa cum periutele sunt legate printr-un suport, asa si oamenii sunt legati prin casatorie.Suportul le ofera - adapost...Suport pentru orice - asa e si casatoria.

>> Made By Simo <<

Luv` U "zuzo" ! Ca si pe cealalta "zuza"!

PS: pentru mai multe informatii, uitati-va la filmul : More than blue !

Ma gandisem mult la fraza filizofica : Timpul vindeca Ranile. Oare exista vreun gram de adevar in ea ? Dupa opinia mea, timpul nu face altceva decat sa aprofundeze ranile cu o nepasare dureroasa.

Timpul are rolul lui de necontestat…dar nu vindeca! El doar acopera. E ca un plasture pus pe o rana deschisa. Chiar daca rana se inchide , atunci cand pansamentul cade, cicatricile raman martore la durerea muta care a fost si continua sa dainuie.
Si atunci apelezi la “uitare”, caci se spune ca e in legea firii sa uitam. Si uite asa, te trezesti deruland inapoi cu viteza, filmul vietii, pregatit sa apesi la momentul potrivit butonul pe care scrie “delete”. Si tot deruland, iti dai seama ca momentul in care te-ai ranit, si pe care doresti cu atat de multa disperare sa-l arunci in Recycle Bin, coincide cumva cu unul din momentele care “ti-au taiat candva respiratia”…care te-au facut sa te simti invingator si in care nimeni si nimic nu reusea sa te detroneze in acel meoment, un moment de victorie interioara si exterioara.
E greu sa iei hotararea potrivita: sa uiti, sa urasti…sa astepti minunile timpului…sau sa accepti cicatricile prezentului.

Lacrimile se sterg, dar durerea este la fel de crancena si sapa tot mai adanc o data cu trecerea timpului. Am devenit o actrita aproape desavarsita, incercand sa maschez suferinta care ma dezintegreaza putin cate putin. Mi-am faurit o platosa care reuseste uneori sa-i induca in eroare pe cei din jur, sa-i faca sa creada ca m-am vindecat de tine… dar numai tu ma poti vindeca.

Pacat ca nu se poate vedea hidosenia cicatricelor ramase in suflet, ca cei care ne-au ranit atat de mult in trecut, ne reintalnesc acum si nu pot vedea cu ce sechele am ramas. Superficialitatea ii face pe majoritatea sa vada si sa ia in considerare ceea ce e la suprafata, adica trupul, fizicul. Pe cand sufletul se svarcoleste de durere si se ineaca in lacrimile suferintei.

Starile care pun stapanire pe mine sunt pe cat de intense pe-atat de diverse si de variabile. In urma cu o clipa imi simteam sufletul plin de pace, simteam ca pot sa merg mai departe cu inima cat de cat usoara, cu zambetul pe buze, si, mai ales, cu incredere… si acum simt iar ca tristetea ma acapareaza, simt iar ca nu mai sunt in stare sa fac nici un pas, ca mi-e sufletul blocat, coplesit de amaraciune, disperat… si nu gasesc deloc calea pe care trebuie sa merg.

Tristetea este o boala spirituala care zguduie din temelii intreaga fiinta a celui atins de ea, cufundandu-i mintea intr-o grea deznadejde, iar trupul intr-o paralizanta pasivitate fata de starea sufleteasca pe care o induce. O tristete dezcumpanitoare care aduce cu ea efecte extrem de periculoase si care in final distruge tot ce este mai frumos in noi.Sufletul imi era ravasit de amalgamul de sentimente care ma incercau. Nu era nici macar trecut de ora 2 noaptea, asa ca am incercat sa dorm, dar cum nu reuseam nu-mi mai ramanea decat sa astept.

Trebuie sa recunosc ca asteptatea nu era punctul meu forte. Nu ma pricepusem niciodata la asa ceva. Picasem la acet test de nenumarate ori. Avand eternitatea ar fi trebuit sa stiu sa jonglez cu timpul, iar asteptarea sa nu fie decat un lucru simplu, dar eu eram nerabdatoare sa trec si peste ziua asta.

Timpul era doar o piedica in cautarea fericiri mele...

Eram … si-am fost si am sa continui sa fiu !
Eram un blestem pe capul tuturor , o simpla umbra inutila facuta pe pamant, o frunza –n vant , o piatra sau un fir de nisip pe fundul marii …
Eram un meteorit amenintator care stica intreg echilibrul naturii . O pulbere de stele …
Pentru mine totul era un joc stupid in care eu eram eroul si toti ceilalti raufacatorii … Un joc al timpului si al banilor, al puterii si al strategiilor … Un joc, pentru un impatimitor . Dar in realitate aceast joc era viata, iar eu eram negativistul, intrusul in real, iar ceilalti, simple proiectari ale unor minti criminale sau ingeresti.
Avusesem o sansa , insa am irosit-o .
Mi-am fumat viata cu droguri puternice stinse in alcool. Apoi mi-am distrus corpul prin datorii. Si intr-un final am pierit printr-o lovitura.
Nu v-am zis cat ma doare sufletul, cat imi innegreste vazul, cat ma inec in lacrimi pana simt ca nu mai pot respira, nu mai pot vedea, nu mai pot nici vorbi, ma simt ca si cum as fi inchis intr-o lume de care nu apartin. O lume a fantasticului , plina de magie si speranta impletita armonios cu durerea si suferinta .
Sunt un spirit si atat .

O a III-a reclama mascata…

Simo:

Ei bine nu putea lipsi si a III-a reclama mascata…adica logic dupa ce ne-ai facut cum credeai ca o sa scapi asa ieftin….nu ….nu se putea;))

Pai ce sa spun despre tine….sunt atat de multe si atat de putin timp si spatiu…lol .. facem economie doar e criza;)

Sa vedem… pai de cum te-am intalnit am stiut ca vom fi prietene. Daca nu mai sti cum ne-am cunoscut iti zic yo: tu si Roxy ati venit la mine sa-mi dati nijte cataloage de la Avon :)).Dar inainte de asta yo iti citisem celalalt blog si mi-a placut la nebunie desi eram putin –recunosc- putin geloasa …geloasa pentru ca Rox era cea mai buna prietena a mea si acum urma ca ea sa ma inlocuiasca (ei bine stiu sunt nebuna, eram putin blonda…nu conteaza), dar nu ma gandisem ca tu sa fii in spatele acelor randuri …care aproape, nu aproape chiar ma facusera sa plang. Si mai vreau sa-ti spun ceva, in ziua cand ne-am intalnit si imprietenit, totodata mi-am citit horoscopul (recunosc imi place sa-l mai citesc uneori) si ce crezi ca scria acolo: “prieteniile pe care le vei lega astazi vor tine toata viata” .... sper ca asa va fi avand in vedere ca pana acum ne intelegem foarte bine.

Am descoperit ca avem atatea in comun: amandurora ne plac filmele …si mai ales sa plangem la ele :X:X:X:)); ne place Declan alias “maimuta”; filmele cu vampiri;…hmmmmmm acum sa zic si ceva ce ne place noua cat si Roxanei.

Poi sa vedem cam greu….funditele nu…cumparaturile…nici atat….iepurasii ..daaaaaaaa iepulasii care fac: Sop!Sop!:)) astia ne plac la toate trei….Ce ne mai place ?...gata stiu asta e sa mergem in oras si mai ales la cofetarii, magazine mai putin:)) :))..

Am uitat sa mentionez farsele…ce ne mai place sa facem mijto una de alta….si mie sa complotez impotriva voastra..mai ales atunci cand voi ma rugati sa va ajut sa fac fiecareia cate o farsa in acelasi timp si cadeti amandoua in capcana.Sunt rea da`… ce-mi place :))>:)

Mai tineti minte ultima farsa… cand “cica” eu si Rox ne-am dat la baiatul care ii place lu’ Ramona si ea nu mai vorbea cu noi. De fapt eu complotam cu ea si s-a dovedit ca ele complotau impotriva mea>:) …cam ciudat si incurcat…da asa ne intelegem noi :)). Chestia e ca nu prea ne invatam minte niciodata.

Ce sa mai zic…am inceput sa vorbesc despre Ramona si am ajuns sa povestesc despre toate trei.

Va iubesc fai zuzelor (iubesc …ca si prietene of course :D)

Zuzix for ever…pardon best friends for ever ;)

Roxette:

Ei bn..acum treb sa zik si io cva,nu?..asa k hai sa incep(nu ma prea pricep la >>declaratii<< )

Poi…:-?...Ram este ..nu jtiu ce sa zic :((…este cea mai buna prietena a mea si Simona bineinteles:*:*:*. E cea care ma enrveaza uneori in ora de mate(jtiu tu –pe sub bank…:P:)):P )..dar si in ora de sport…sa povestesc ce mi-a facut???...eee…prea riscant..desi as putea..ok ok ….povestesc:

>>am rugat-o pe Ram sa se gandeasca la o sceneta pt ora de eng, in timp ce ma tinea sa fac nijte flotari..aa…nu..abdomene..scz=)). Si la un moment dat, i-a veni o idee (si ce idee) si atunci ea a ridicat mainile, chiar in momendul in care io ma ridican si ….mi-a pus mainile exact pe…(se intelege de la sineJJJ )…iar eu TRAUMATIZATA [=))=))=))] m-am lasat pe spate. Si Ram a cazut peste mn..cu mainile ei pe…<<

Eee…am iertat-o na..ce sa facJ)J)J)

Si mai sunt multe faze tari…la fel cu a zis si simona..farsele..etc etc….

Acum..ce am io in comun cu tine...poi mai nimik =))..si dak stau bn sa ma gandesc nici cu simona nu am cn jtie ce in comun...dar ce conteaza!! Faptul ca nu avem multe in comun ne face BFF:*:*:X:X:X:X…

Cam atat pt moment…Ionica ai legatura. ( de patrunjel) :)):)):))

What is your choice ?

a) ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
Love is nonewhere. It's just a pityful competition field where the best get on with their winnings. Or, not just the best charmers, but if you're out of the ordinary, and don't meet the squarish requirements of the opposite sex, you're likely to be screwed and caught in misery.

I've had some heartless ice queens for girlfriends/ boyfriends, but that has got to be the worst I have ever heard. Talk about a knife to the heart. I feel for you. No one deserves that kind of pain. Just think of it this way, what goes around comes around, someone will give her the just desserts she deserves. Same idea goes for the kindness you gave her, it will come back and touch your life again. Just have a little faith.

Or : Love sucks !

b) ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
To me I say love is something no one should ever give up on, even if you are lonely you love will always have another to share your life with. We all have a horrible life but in time we find the perfect love to make us sane, it drives us to protect our to believe nothing can stop us if love keeps us immune to pain,it drives us to put our very life on the line to keep those close to us safe... No matter what people say you are never to ugly, to perfect, to average to have true love.
We do mistake from our unknown largeness - not knowing how to comport with the situation and yet too proud to ask for help or forgiveness.. that will exist till the dooms day and every man has to pass it to become better person... (after all we are made from both sides of tree of good and evil) .
Love is dedication and trust in someone very dear to you. To make sacrifices for someone and that someone does the same for you. That's how I see love... and real love is not a feeling but a thought of caring for someone. You are the one that makes it to love someone not the feeling that does so:) and when someone leaves you for your best friend it wasn't meant to be, same as that best friend should not cling to a girlfriend boyfriend. It`s not worth the friendship ...


♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

¬_¬


I`ve already decided ...
What about you ???

Cine crede in Valentine`s Day or "Dragobete" ala romani :)) ???
I think everything is a big BULLSHIT ...

Singurul lucru pe care-l respect si-l apreciez la cele doua este:
1- pe 14 feb. sunt pregatirile pentru ziua cununiei parintilor (15 feb.)
2- pe 24 feb. este ziua verisorului meu: Catalin ... xoxo

In rest ... NOTHING ...

Iar imaginea este doar ceva interpretabil:

I have my Anti-Valentine tees. The front proclaims that you don’t do Valentine’s Day, while the back admits that you do love that very special day that comes after Valentine’s Day, Half-Price Chocolate Day.The regular tee is available in white, while the pink is available in girlie and cropped styles.
:)):)):))

So ...
Parerea mea oricum nu conteaza asa ca va urez : O zi de DRAGOBETE frumosa!
8-|

Uita-ma, lasa-ma ... prinde-ma ...

Raceala soarelui a ınceput sa piarda din intensitate iar norii ıntunecati se ınmultesc, adunandu-se si lasand picaturile fragile de apa sa ude pamantul acoperit cu zapada. Dar nu este tarziu, pentru ca un Soare timid paseste pe bolta inseninandu-mi ziua!
Doar pomul drept si lipsit de viata intuneca imaginea acum. M-am lasat pe spate in adierea subtila a vantului... purtata de valurile imaginatiei si prinsa gentil de firele ierbi ingalbenite de tristete si timp . Mrejele dureri si ale timpului incetinit de oboseala ma prind precum o frunza-ntr-un gard ghimpat.
Parca-mi citea gandurile ... caci pomul si-a scuturat obraznic frunzele aramii ramase de iarna trecuta peste chipul meu "angelic" ... lasandu-ma sa plutesc in neant si frumusete ...
Arunca-ti sageti de foc peste mine si apoi uita-ma-n aceasta lume ireala. Desi ma va afecta indiferenta ta, prefer sa fie astfel. Durerea va pieri in timp, cel putin asa vreau sa cred.
E timp de iubiri infrigurate si de poezii spuse cu glas induiosat.
A venit primavara si-mi acopar inima cu umbra inimii mele-pereche, cu fotografii splendide si cu versurile celor mai tulburatoare poezii si ganduri mucegaite. Ascult "Boyzone- No matter what" si recitesc "Supermenajera- Sophie Kinsella" doar ca sa evadez din starea de melancolie care m-a cuprins.
Nici razul meu "cristalin" nu mai este acelasi. A inghetat in fata frumusetii naturii .
Vine primavara si caldura sufletului meu nu face fata frigului inca de afara. Doar prietenii apropiati ma incalzesc cu vorbe bune si sfaturi copilaresti.
Dar vine si odata cu ea ... vine si MARTISOR - luna cadourilor !

Intrebarea e : EU CE VOI PRIMI ? ...

Dar durerea persista chiar daca eu incercam sa ma imbarbatez.
Ahh ... trebuie sa fac ceva. Simt cum imi este sfasiat sufletul de durere.
Singura cale erau : DROGURILE !
Nu as fi vrut sa le iau , dar as fi facut orice numai sa scap de durere. Durerea despartirii .
Fara sa ma gandesc m-am dus in locsorul meu ascuns. Am desfacut pachetelul incet sa nu vars vreun pic . Pachetel alb care imi suradea la ideea de a ma imbuna.

Ahhhhh !!!
Simteam cum reinvi ... Cu fiecare gram adaugat simteam cum sangele imi alerga prin vene si cum incetul cu incetul durerea dispare! In sfarsit!
Totul era perfect! Inaltator si ametitor (la propriu) .

Ahh .... era un sentiment placut si dur.
Durerea fost inlocuita cu bucurie si lacrimi. Lacrimi vesele , raslete si gingase.
Ma simteam in al 9-lea cer ... dar tot eram trist .
Ma gandeam cat de interzise erau droguri si cat de ilegal le obtineam si le foloseam.
Ajunsesem sa-mi insult neuronii!
Cine a scris jegu` asta merita impuscat:„Nu exista iarba sau ciocolata pe care daca le fumezi te simti bine 2-3 ore, exista doar DROGURI si o sa mori daca le ei. „

Eh! Eu le iau de cateva luni si uita-ma inca in viata .

„Nu fuma marijuana, pentru ca heroina ucide”. E ca si cum as vorbi despre matematica in latina , ca atunci cand Basescu a vorbit despre respectarea constitutiei sau ca atunci cand ai spune ca Jugaru „Sukaru” face farse bune.

In fine , niste cretini cu care nu trebuie sa-mi bat capul ! O mizerie .... o prostie ...
Era sentimentul profund al dureri avute in urma cu vreo cateva minute.
Dar eram vesela ... cel putin uitasem de tot ... sau credeam asta .
Stand asa ! mi-am dat seama cat de smechere sunt drogurile : te domina in proportie de 98,99 % . Dar ne ajuta sa avem prieteni imaginari, spre exemplu pe prietena mea imaginara o cheama “ EnA ” .

Bine , bine poate am spus cam mult , dar acesta traire intensa ma deruta.
Dupa doua ore si jumatate de chinuri . Spun chinuri pentru ca inca radeam de durerea de cap care incepea sa puna stapanire, am inceput sa fac cunostinta cu nemiloaza realitate.

Ah Doamne loveste-ma , omoara-ma fa-mi orice numai sterge-mi amintirea aceasta dura. Ahh … sfasie-ma in bucati !

Cand lumea iti spune schimba-te ! Tu ii razi in nas! Si-i spui sa-si pastreze sfaturile. Esti rebel pentru ca vrei , nu pentru ca simti , pentru ca ceilalti te obliga , nu pentru ca ai avea nevoie, pentru ca nu ratezi oportunitatea unei provocari si uite asa am ajuns eu sa fiu o simpla umplutura in societate. Un nimic . Un parazit!

Intotdeauna am incercat sa fiu „grozav” … cel mai bun. Si uite ca soarta a avut alte planuri pentru unul ca mine. Un plan nu intocmai prea usor de respectat , dar unul sigur si de viitor.

Tristetea este un blestem , si nu cred ca exista oameni mai profund tristi decat viciosi, ceasuri mai deprimate decat ceasurile viciosilor.

Am trait in pustietate pana acum pe propriile mele lege , reguli si totul era perfect , sau cel putin asa credeam, pana cand am intalnit o raza de speranta, un inger fara aripi , o oaza de fericire . Dar acum a disparut. Eu am distrus-o.

Am trait toata viata in intuneric , iar aceasta raza de lumina m-a ametit. Credeam ca daca lumea a inceput cu mine , se v-a termina la fel . Prost!

Deci iata-ma inchis din propria initiativa. Inchis intr-o lume a mea , una neagra ca si sufletul meu.

Poate acest loc este predestinat mine . Eu alaturi de alti ca mine .

„Dezintoxicare” o a II-a casa a mea….